| dc.description.abstract |
Educația antreprenorială la nivel liceal a devenit, atât în România cât și în Republica Moldova, o direcție prioritară de politică educațională, generată de presiunile economiei bazate pe cunoaștere. Mai multe analize comparative (OECD, Banca Mondială, Comisia Europeană) arată că există o legătură strânsă între nivelul la care sunt formate aceste competențe în școală și performanța ulterioară a unei economii în materie de inovare și antreprenoriat [82; 164; 210, 212]. Scopurile educației se reechilibrează tot mai vizibil: competența antreprenorială nu mai este un subiect marginal, ci a ajuns un factor strategic al dezvoltării individuale și socio-economice [26]. Ea figurează astăzi printre competențele-cheie din cadrul european pentru învățarea pe tot parcursul vieții, iar instrumente precum EntreComp îi dau un contur operațional concret [11; 81]. Literatura de specialitate leagă aceste competențe de spiritul de inițiativă, de creativitate, de capacitatea de decizie și de adaptabilitatea profesională [125; 197]. Conform Codului educației al Republicii Moldova, liceul reprezintă etapa strategică în care se consolidează autonomia și responsabilitatea elevului, iar Comisia Europeană, prin rapoartele Eurydice, confirmă acest lucru la nivel european [57; 71]. Nabi, Liñán, Fayolle, Krueger și Walmsley susțin, într-o analiză sistematică, că perioada liceală se suprapune cu momentul-cheie al formării acestor competențe [148]. Contactul timpuriu cu experiențe antreprenoriale contează, la rândul său: consolidează autoeficacitatea și ușurează trecerea spre piața muncii [14; 155]. Tema devine, prin urmare, cu atât mai actuală cu cât șomajul în rândul tinerilor crește, iar fenomenul NEET se extinde. Rapoartele Comisiei Europene confirmă acest lucru, arătând disparități notabile între sistemele de învățământ, atât în modul de implementare, cât și în rezultatele educației antreprenoriale [71; 83]. CZU: 005.21:373.61(498+478) |
en_US |