Analiza de senzitivitate a factorilor determinanți în creșterea calității raportării integrate. Teză de doctor în economie

Abstract

STRUCTURA tezei: adnotare, introducere, patru capitole, concluzii şi recomandări, bibliografie (374), 166 pagini text de bază, 39 tabele, 28 figuri și 17 anexe. Rezultatele studiului sunt publicate în 22 lucrări ştiinţifice. DOMENIUL de studiu: contabilitate. SCOPUL cercetării constă în determinarea și cuantificarea impactului exercitat de diverși factori (financiari, de mediu, de guvernanță, macroeconomici, culturali) asupra calității raportării integrate la nivelul entităților din Europa, dar și evidențierea influenței pilonilor ESG în îmbunătățirea rapoartelor CSR în cadrul entităților din Republica Moldova și România. Cercetarea vizează nu doar structurarea factorilor în funcție de impactul acestora, ci și evidențierea senzitivității rapoartelor la modificarea acestora, oferind entităților și cercetătorilor un cadru analitic relevant pentru aplicare. OBIECTIVELE cercetării: evidențierea evoluției și gruparea pe decade a etapelor de dezvoltare a conceptului de raportare integrată; prezentarea și explicarea elementelor de conținut a CRI, dar și delimitarea actualizărilor ultimei versiuni a cadrului; fundamentarea teoretică a conceptului de raportare integrată prin sinteza definițiilor autorilor din domeniu și furnizarea unei definiții proprii a raportării integrate; studierea nivelului de dezvoltare și a tendințelor în domeniul raportării integrate și calității acesteia la nivel internațional, prin aplicarea analizei bibliometrice; sinteza rezultatelor empirice prezentate în literatura de specialitate privind impactul factorilor determinanți asupra calității raportării integrate prin realizarea unui studiu meta-analitic al lucrărilor; evaluarea practicilor CSR și analiza impactului indicatorilor ESG clasici și extinși asupra calității raportării CSR în cadrul entităților din România și Republica Moldova; modelarea comportamentului componentelor ESG în corelație cu calitatea raportării CSR, la nivel sectorial, prin dezvoltarea unor modele explicative; identificarea și testarea efectului modelator a principalilor factori de influență asupra calității raportării integrate, la nivelul entităților europene; formularea unor recomandări de perfecționare a transparenței și relevanței informațiilor raportate prin ajustarea factorilor determinanți identificați. NOUTATEA şi originalitatea ştiinţifică constă în delimitarea modelelor econometrice de ajustare a calității rapoartelor CSR prin implementarea unor practici ESG în cadrul entităților, dar și evidențierea acestora în rapoartele anuale prezentate. În același timp, pe lângă indicatorii financiari, de mediu și economici, calitatea raportării integrate a fost analizată prin prisma impactului pe care îl pot exercita factorii macroeconomici și culturali asupra variației calității informațiilor publicate în rapoartele integrate.