https://irek.ase.md:443/xmlui/handle/123456789/42 Sun, 02 Aug 2026 09:18:47 GMT 2026-08-02T09:18:47Z https://irek.ase.md:443/xmlui/handle/123456789/5192 Adevărul în statul digital: metoda simbolică în inteligență artificială pentru formalizarea deterministă a normelor juridice Pelin, Nicolae Articolul analizează criza metodologică a administrației publice moderne, ilustrată prin clasificarea eronată a „propunerilor‖ drept „petiții‖. Autorul demonstrează că această echivalență normativă contravine ideii formulate de Aristotel în Metafizica privind necesitatea unui sens determinat al termenilor utilizați în raționament, generând o degradare instituțională prin substituirea expertizei inovatoare cu proceduri birocratice de control. Utilizând clauzele Horn și limbajul Prolog, lucrarea propune formalizarea normelor juridice în „logică executabilă‖, cu scopul reducerii discreției subiective în procesul decizional. Totodată, este argumentată necesitatea tranziției de la modelele de limbaj pur probabilistice de mari dimensiuni (Large Languagw Models – LLM), predispuse la „halucinații‖, către sisteme hibride de inteligență artificială (Mixt-AI). Acestea combină inteligența artificială simbolică, rețelele neuronale și logica nuanțată (Fuzzy Logic). Semnificația practică rezidă în propunerea unei arhitecturi pentru un stat computabil, asigurând suveranitatea digitală și transparența decizională prin transformarea dreptului dintr-un text inert întrun sistem semantic verificabil. CZU: 004.8:342.537.2(478); JEL: C63; K40; D83; O33; H11. ************************************************************************************************************************************* The article analyses the methodological crisis of modern public administration, illustrated by the erroneous classification of ”proposals” as ”petitions”. The author demonstrates that this normative equivalence contradicts the idea formulated by Aristotle in the Metaphysics regarding the need for a determined meaning of the terms used in reasoning, generating an institutional degradation by substituting innovative expertise with bureaucratic control procedures. Using Horn clauses and the Prolog language, the paper proposes the formalisation of legal norms in ”executable logic”, with the aim of reducing subjective discretion in the decision-making process. At the same time, the need for a transition from purely probabilistic large-scale language models (Large Language Models – LLM), prone to ”hallucinations”, to hybrid artificial intelligence systems (Mixt-AI) is argued. These combine symbolic artificial intelligence, neural networks and nuanced logic (Fuzzy Logic). The practical significance of the study lies in proposing an architecture for a computable state, ensuring digital sovereignty and decisional transparency by transforming law from an inert text into a verifiable semantic system. UDC: 004.8:342.537.2(478); JEL: C63; K40; D83; O33; H11. PELIN, Nicolae. Adevărul în statul digital: metoda simbolică în inteligență artificială pentru formalizarea deterministă a normelor juridice = Truth in the Digital State: Symbolic Method in Artificial Sintelligence for the Deterministic Formalisation of Legal Norms. Economica. Online. 2026, nr. 2, pp. 105-117. ISSN 1810-9136. Disponibil: https://doi.org/10.53486/econ.2026.136.105 Mon, 01 Jun 2026 00:00:00 GMT https://irek.ase.md:443/xmlui/handle/123456789/5192 2026-06-01T00:00:00Z https://irek.ase.md:443/xmlui/handle/123456789/5191 Inteligența artificială în raportarea ESG și contabilitatea sustenabilității: implicații pentru evaluarea dublei materialități Petricica (Vintila), Alis Elena; Hurducaci (Gorea), Corina–Cătălina Prezenta cercetare analizează rolul Inteligenței Artificiale (AI) în raportarea privind factorii de mediu, sociali și de guvernanță (ESG) și contabilitatea sustenabilității printr-o analiză bibliometrică a literaturii indexate în Scopus. Eșantionul final include 899 de documente publicate în perioada 2020 – mai 2026. Utilizând instrumentele Biblioshiny și VOSviewer, studiul examinează evoluția producției științifice, structura tematică a domeniului și relațiile dintre conceptele-cheie. Rezultatele evidențiază o creștere accelerată a interesului pentru integrarea AI în procesele de raportare ESG, precum și apariția unor direcții emergente de cercetare, precum inteligența artificială generativă), procesarea limbajului natural (NLP) și finanțe sustenabile. Pe baza rezultatelor, este propus un cadru conceptual care evidențiază implicațiile utilizării Inteligenței Artificiale pentru evaluarea dublei materialități și susținerea proceselor de contabilitate a sustenabilității. CZU: 004.8:[657.37:502.131.1+001.811]; JEL: M41; O33; Q56. ************************************************************************************************************************************* This research analyses the role of Artificial Intelligence (AI) in Environmental, Social, and Governance (ESG) reporting and sustainability accounting through a bibliometric analysis of literature indexed in Scopus. The final sample includes 899 documents published between 2020 and May 2026. Utilizing the Biblioshiny and VOSviewer tools, the study examines the evolution of scientific production, the thematic structure of the field, and the relationships between key concepts. The results highlight an accelerated growth of interest in integrating AI into ESG reporting processes, as well as the emergence of new research directions, such as generative artificial intelligence, natural language processing (NLP), and sustainable finance. Based on the findings, a conceptual framework is proposed to highlight the implications of using Artificial Intelligence for double materiality assessment and supporting sustainability accounting processes. UDC: 004.8:[657.37:502.131.1+001.811]; JEL: M41; O33; Q56. PETRICICĂ (VINTILĂ), Alis Elena și Corina Cătălina HURDUCACI (GOREA). Inteligența artificială în raportarea ESG și contabilitatea sustenabilității: implicații pentru evaluarea dublei materialități = Artificial Intelligence in ESG Reporting and Sustainability Accounting: Implications for Double Materiality Assessment. Economica. Online. 2026, nr. 2, pp. 96-104. ISSN 1810-9136. Disponibil: https://doi.org/10.53486/econ.2026.136.96 Mon, 01 Jun 2026 00:00:00 GMT https://irek.ase.md:443/xmlui/handle/123456789/5191 2026-06-01T00:00:00Z https://irek.ase.md:443/xmlui/handle/123456789/5190 Indicatorii ESG ca instrument de evaluare a sustenabilității proiectelor de parteneriat public-privat în Republica Moldova Panuș, Corina În contextul procesului de integrare europeană și al orientării către dezvoltarea durabilă, proiectele de parteneriat public–privat (PPP) reprezintă instrumente importante pentru realizarea obiectivelor economice, sociale și de mediu. În aceste condiții, criteriile ESG (de mediu, sociale și de guvernanță) dobândesc o importanță sporită în evaluarea performanței sustenabile a proiectelor PPP. Scopul cercetării constă în analiza abordărilor teoretice și normative privind sustenabilitatea și în fundamentarea unei matrice de indicatori ESG adaptată proiectelor de PPP. Metodologia cercetării se bazează pe analiza literaturii de specialitate, a documentelor strategice internaționale și europene relevante, precum și a cadrului normativ aplicabil Republicii Moldova. Contribuția cercetării constă în elaborarea unei matrice de indicatori ESG adaptați particularităților proiectelor de PPP, care poate servi drept instrument metodologic pentru evaluarea impactului acestora asupra obiectivelor dezvoltării durabile. CZU: 351.712.2.025:502.131.1(478); JEL: Q56; L32; H54. ************************************************************************************************************************************* In the context of the European integration process and the transition towards sustainable development, public-private partnership (PPP) projects have become important tools for achieving economic, social, and environmental objectives. Under these circumstances, ESG (Environmental, Social, and Governance) criteria are becoming increasingly important for assessing the sustainable performance of PPP projects. The purpose of this research is to analyse theoretical and regulatory approaches to sustainability and to develop a matrix of ESG indicators tailored to PPP projects. The research methodology is based on an analysis of the relevant academic literature, international and European strategic documents, and the regulatory framework applicable to the Republic of Moldova. The contribution of this research lies in the development of a matrix of ESG indicators tailored to reflect the specific characteristics of PPP projects, which can serve as a methodological tool for assessing their impact on sustainable development objectives. UDC: 351.712.2.025:502.131.1(478); JEL: Q56; L32; H54. PANUȘ, Corina. Indicatorii ESG ca instrument de evaluare a sustenabilității proiectelor de parteneriat public-privat în Republica Moldova = ESG Indicators as a Tool for Assessing the Sustainability of Public-Private Partnership Projects in the Republic of Moldova. Economica. Online. 2026, nr. 2, pp. 86-95. ISSN 1810-9136. Disponibil: https://doi.org/10.53486/econ.2026.136.86 Mon, 01 Jun 2026 00:00:00 GMT https://irek.ase.md:443/xmlui/handle/123456789/5190 2026-06-01T00:00:00Z https://irek.ase.md:443/xmlui/handle/123456789/5189 Atitudinea societății din Republica Moldova față de tehnologiile de inteligență artificială Colesnicova, Tatiana; Timuș, Angela Această cercetare analizează atitudinea societății din Republica Moldova față de tehnologiile de inteligență artificială, cu scopul de a evalua potențialul de implementare a acestora, a gradului de pregătire a societății pentru schimbare, precum și a constrângerilor etice și a riscurilor asociate implementării lor. În cadrul studiului au fost aplicate mai multe metode de cercetare, inclusiv: analiza statistică, analiza comparativă și sondajul sociologic utilizat ca metodă de cercetare cantitativă. Rezultatele cercetării relevă faptul că atitudinea societății moldovenești față de tehnologiile de inteligență artificială se caracterizează printr-o combinație de optimism pragmatic, receptivitate ridicată în rândul tinerilor și temeri asociate cu viitorul digital. În ceea ce privește reglementarea statală, Republica Moldova își adaptează în mod activ cadrul normativ și juridic la standardele europene în toate domeniile, inclusiv în domeniul tehnologiilor informaționale și al inteligenței artificiale. CZU: 004.8:316.422(478); JEL: O33, D83, Z13. ************************************************************************************************************************************* This study examines public attitudes towards artificial intelligence technologies in the Republic of Moldova in order to assess the potential for implementation in Moldovan society, society's readiness for change, ethical constraints, risk in its implementation. The study employs a mixed methodological approach, combining statistical analysis, comparative analysis, and a sociological survey as the principal quantitative research method. The research results reveal that Moldovan society’s attitude toward artificial intelligence technologies is characterised by a combination of pragmatic optimism, high receptivity among young people, and fears associated with the digital future. With regard to state regulation, the Republic of Moldova is actively adapting its regulatory and legal framework to European standards in all areas, including information technology and artificial intelligence. UDC: 004.8:316.422(478); JEL: O33, D83, Z13. COLESNICOVA, Tatiana și Angela TIMUȘ. Atitudinea societății din Republica Moldova față de tehnologiile de inteligență artificială = Public Attitude towards Artificial Intelligence Technologies in the Republic of Moldova. Economica. Online. 2026, nr. 2, pp. 76-85. ISSN 1810-9136. Disponibil: https://doi.org/10.53486/econ.2026.136.76 Mon, 01 Jun 2026 00:00:00 GMT https://irek.ase.md:443/xmlui/handle/123456789/5189 2026-06-01T00:00:00Z